In sfarsit… acasa!

Am ajuns si pe acasa, dupa doua luni de absenta.
Mi-a fost un dor nemaipomenit de tot ceea ce inseamna aceasta casa: dragii mei parinti si surioara, mirosul mancarii facute de mama, camera mea, patul meu… sentimentul de a fi acasa.
De fiecare data cand esti acasa, esti tratat regeste. Nu trebuie sa faci nimic, toate le primesti gata facute… Ce m-as face fara mama? Ea e responsabila pentru tot acest tratament si ii multumesc enorm de mult!
Acum, sa vina Craciunul!

About Paul Roman

Not so ordinary. Definetly not a regular guy. Follow me and you'll find out the way I see the world.

Expune-ţi gândurile!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: