Eu nu concep noţiunea de bătrâneţe. Eu sunt veşnic tânăr. Sigur, faţa se mai brăzdează cu timpul, dar adevărata tinereţe e in sufletul meu. Iar ea se simte in relaţiile mele cu ceilalţi.
E important să nu-ţi pierzi odată cu trecerea anilor, gesturile de afecţiune, de tandreţe faţă de celălalt în suferinţă. Se spune în popor “A murit de inimă rea”. Habar n-aveţi câte persoane se îmbolnăvesc, pur şi simplu, de supărare, sau fiindcă nu sunt iubite, fiindcă n-au în jurul lor armonie, fiindcă tânjesc după câte o mângâiere şi nu are cine să le-o dea.
Când dăruieşti mângâiere, ţi se întoarce înzecit şi nu ai cum să nu te simţi tânăr. Când eşti trist şi bolnav, e important să ştii să te “cauţi” unde trebuie.
Dumnezeu dăruieşte celui care se dăruieşte. Dacă credeţi cu adevărat în asta, veţi vedea că funcţionează. Nimic nu te încarcă mai bine decât gândul că ai adus cuiva fericire!
suntem tineri cat timp credem… dar oricum fizic ne modificam eu deja am o barba… maine o sa ma barbieresc:))
Timpul, isi poate pune aprenta pe multe aspecte ale vietii noastre, dar pe suflet suntem singurii stapani. Imi place. O sa mai revin.
îmi permiți o precizare? 😀 Dumnezeu dă tuturor, dar nu toți știu să accepte darul pentru că sunt prea posomorâți sau nemulțumiți.
Total de acord!
i like it Gândul de Duminică [9] | Roman see pawl now im your rss reader
La asta se rezuma de fapt a fi tanar,a sti mereu sa pretuiesti…si sa profiti de ceea ce ti se ofera…sa nu fii nicioodata obosit sa ajuti,sa ceri ajutor..sa razi si sa iubesti.Ai scris un post…stiut de multi…dar e nevoie sa se reaminteasca mereu si mereu.:D