Licitatia

Un om bogat, pasionat de artă, avea în colecţia lui  opere ale tuturor marilor maeştri, renascentişti, clasici şi moderni, din toate şcolile şi curentele. Deseori stătea împreună cu unicul său fiu, admirând minunatele piese din colecţia lor. Dar a izbucnit războiul şi fiul a fost înrolat şi  trimis la luptă. El a dat dovadă de mult curaj şi a murit la datorie, în timp ce salva viaţa unui camarad. Când a primit vestea, tatăl a fost profund îndurerat de pierderea unicului său fiu. O lună mai târziu, a auzit pe cineva bătând la uşă. În prag stătea un tânăr cu un pachet mare în braţe… El a spus: „Domnule, nu mă cunoaşteţi. Eu sunt soldatul pentru care fiul dumneavoastră şi-a dat  viaţa. În acea zi, el a salvat multe vieţi ale celor răniţi dar, în timp ce încerca să mă ducă pe mine într-un loc sigur, un glonte i-a străpuns inima, el murind  pe loc… Deseori, ne vorbea  de dumneavoastră şi despre pasiunea pe care o aveţi pentru artă.” Tânărul i-a înmânat pachetul. „Ştiu că nu este mare lucru… consideraţi darul acesta, ca un mic semn de recunoştinţă faţă de darul pe care mi l-a făcut fiul dumneavoastră… Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins că fiul dumneavoastră ar fi vrut să aveţi acest tablou…”

Tatăl a început să desfacă nerăbdător pachetul. Era un portret al fiului său, pictat de tânărul pe care îl avea în faţă, şi pe care fiul său îl salvase. Privindu-l  atent,  a fost uimit de felul în care tânărul pictor a reuşit să surprindă  chipul, dar şi personalitatea fiului său. Tatăl a suspinat adânc, ars de dor, şi cu ochii plini de lacrimi, a mulţumit tânărului, oferindu-i şi o sumă de bani pentru tablou.

– O, nu se poate aşa ceva, domnule… Toată viaţa mea, eu nu voi putea să răsplătesc pentru ceea ce fiul dumneavoastră a făcut pentru mine. Acesta este doar un mic cadou…

Tatăl a luat tabloul, l-a pus pe un perete la un loc de cinste şi, ori de câte ori, îi era dor de fiul lui, venea şi privea tabloul. Când avea vizitatori, el începea prin a le arăta portretul fiului său  şi numai  după aceea, le dădea voie să vadă marile capodopere colecţionate. După moartea bătrânului tată, s-a organizat licitaţia marii lui colecţii de tablouri. S-au adunat foarte multe persoane care doreau să vadă şi, mai ales, să achiziţioneze tablouri pentru propriile lor colecţii. La deschidere, pe podium era postat portretul fiului. Persoana delegată să conducă licitaţia, licitatorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocănelul:

– Începem licitaţia cu acest portret al fiului! Cine deschide oferta?
În sală s-a lăsat liniştea… Apoi, de undeva din fundul sălii, o voce a strigat:

– Am venit să vedem şi să cumpărăm tablouri celebre! Nu avem timp de pierdut! Sari peste această piesă! … Dar, netulburat, licitatorul a continuat:

– Face cineva o ofertă pentru acest portret?… 100$?… 200$?…
Din sală, cineva a strigat iritat: „Nu am venit pentru acest portret! … Ne-am adunat pentru picturile lui Rembrandt, Fragonard, Van Gogh, Matisse, Picasso şi ale celorlalţi maeştri!… Haideţi să trecem, mai repede, la adevărata licitaţie! …” Netulburat, licitatorul a continuat:

– Fiul!… Fiul!… Îl vrea cineva pe fiul?!…

Într-un târziu, din cel mai îndepărtat colţ al sălii, s-a auzit o voce timidă:

– Dau eu 10$ pentru acest portret…

Era cel care fusese, mulţi ani, grădinarul tatălui şi al fiului. Fiind un om sărac, nu putea să ofere mai mult. Şi licitatorul, a continuat zicând:

– Există o ofertă de 10$!… Cine dă mai mult?!… Dă cineva 20$?!…

Sala era în fierbere.

– Daţi-i-l lui domnule, pentru 10$!… Şi să trecem odată, la marii maeştri!… Nu-l voiau pe fiul. Toţi doreau să profite de ocazie şi să cumpere tablouri celebre pentru colecţiile lor. Ferm, licitatorul a continuat:

-10$, odată!…10$, de două ori!… 10$, de trei ori!… Şi, lovind cu ciocănelul în masă, zise:

– Adjudecat! VÂNDUT pentru 10$!…

Din faţă, cineva a izbucnit:

– În sfârşit, putem trece la marea colecţie!…

Calm, licitatorul a pus jos ciocănelul, spunând:

– Îmi pare rău, dar licitaţia s-a încheiat.

Rumoare în sală …

– Dar tablourile?!…Cum rămâne cu maeştrii?!…Colecţia?!…

– Îmi pare rău, a spus licitatorul. Când am fost desemnat să conduc această licitaţie, mi s-a comunicat o prevedere secretă din testament, pe care nu am avut voie să o fac cunoscută decât în acest moment: licitaţia se referă numai la portretul fiului !Cine îl  ia pe fiul, moşteneşte întreaga avere, … care include şi toată colecţia de artă! Deci omul care a cumpărat tabloul cu fiul, primeşte pe fiul, şi obţine TOT, adică toată moştenirea!… Dumnezeu Tatăl a trimis acum 2000 de ani pe Fiul Său ca să moară pe cruce, pentru fiecare suflet! La fel ca în mesajul licitatorului, şi mesajul Lui este:

– Fiul, … Fiul, … cine-l primeşte pe Fiul?!

Pentru că, vezi tu, acela care Îl primeşte pe Fiul, obţine TOTUL…

„Că într-atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”

Aceasta este adevărata dragoste! …

About Paul Roman

Not so ordinary. Definetly not a regular guy. Follow me and you'll find out the way I see the world.

Expune-ţi gândurile!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: